18 ani de tine, prima mea nascuta!

providenta ingenuncheata



ploi grabite, apasate
nori tafnosi, si nu pufosi
tunete turbate-n soapte
fulgere-n nopti desarte
mii de licariri picate-n gol
nu sunt stele, doar scanteie
ard in zborul lor delir
precum dulcele pelin
ceru-i foc
pamantul fum
universul intreg scrum
constelatii tipa surd
providenta unde esti?
sa privesti in ochii lor
cu cainta, de nimeresti
crunta-ti misiune
crudu-ti adevar.
sus, doar foc si para
jos, doar fum si scrum
urla comete pe rug
se zbate un soare
si el fara tel
luna-i pierduta din zel
haos, dezastru
si furie tacita
toate azurzite-ntr-un anume fel
providenta unde esti?
ultimul strop de praf divin
l-a-mprastiat un viscol meschin
forta ti-a spulberat
si te-a-ngenuncheat.
un ras diabolic rasuna-n pustiu
in zare e-ntuneric
nimc nu mai e viu
sfarsitul a izbit in plin
si intreg cerul este pelin
pamantul e amortit de delir
providenta, ai pierdut lupta
invingatoru-i crudu-ti destin.