18 ani de tine, prima mea nascuta!

Tu, Doamna mea!

Floare alba, floare grena
ce tii soarele in palma ta
si imprastii, vrei-nu vrei
mingii rosii in numar de trei
forma ta fara cusur
aluneca spre un sperjur
cuvantul ce il rostesti
si cugetul ce il gandesti
ropota in ploi razvratite
oboarea ce o astepti
este chiar visul ceresc
esti un rasarit de-apus
ce in lume, minune te-a pus
sa lucesti in calea sa
Numele-ti, deapururea.