Re-intoarcerea la radacini!
Asadar, am mai re- trait inca o data, ziua cand trecutul m'a privit drept in ochii mei albastri ca marea. Revederea celor de demult intalniti, celor ce candva m'au crestinat si un nume mi'au dat, mi'a adus aminte de vremurile cand , matura fiind, i'am regasit zambitori si primitori si impovarati de o poveste greu de pus in cuvinte. Si totusi, povestea a fost relatata si trecutul ingropat odata cu parintii morți care ne'au adus pe lume. Ca viata a decis alt drum pentru fiecare dintre noi si ne'a imprastiat trupurile si gandurile si sufletele in zece tari, asta e o poveste. Ca aceeasi viața care ne'a despartit ne'a readus impreuna iar, asta este inca o poveste. Ca trecutul se incapataneaza sa devina un prezent continuu, asta este de fapt, povestea care trebuie impartasita. Mortii nu se mai pot dezgropa, secretele lor nu se mai pot afla, decat pe jumatate. Si este foarte posibil ca unele dintre ele sa fie indicat sa nu fie aflate vreodata. Pentru binele prezentului de acum. Ce a fost , a fost! Regrete, dureri, lacrimi, toate se vor fi dus, odata cu acceptarea a ceea ce a fost, si nu a mai continuat a fi. Pentru o vreme, doar. Deacum, reintoarcerea la radacini, este ceea ce este. Cu ganduri noi, cu emotii si sperante noi. Cu totii ne'am schimbat in fel de a fi si de a simti, insa radacina ne'a ramas aceeasi, este cea care ne'a tinut sa nu ne pierdem de tot de locul de unde am pornit pe drumul propriei noastre vieți . Mereu ne intoarcem , oricat am fugi si oricat de departe am fi. Pentru ca exista acel ceva, acea legatura, poate cea de sange, poate altceva. Exista oameni pentru care, oricat de dezamagit ai fi fost de ei candva, renunti la mandrie, uiti de dureri si...ierti. Pur si simplu. Pentru ca te'ai batut suficient cu mintea si inima, deopotriva. A venit timpul pentru acel trecut, prezent continuu. Numai amintirile frumoase sa fie pastrate intr'ansul. Ce minune ca aceasta poveste a existat ! ce mirare ca eu sunt parte dintr'ansa!
Asadar, am mai re- trait inca o data, ziua cand trecutul m'a privit drept in ochii mei albastri ca marea. Revederea celor de demult intalniti, celor ce candva m'au crestinat si un nume mi'au dat, mi'a adus aminte de vremurile cand , matura fiind, i'am regasit zambitori si primitori si impovarati de o poveste greu de pus in cuvinte. Si totusi, povestea a fost relatata si trecutul ingropat odata cu parintii morți care ne'au adus pe lume. Ca viata a decis alt drum pentru fiecare dintre noi si ne'a imprastiat trupurile si gandurile si sufletele in zece tari, asta e o poveste. Ca aceeasi viața care ne'a despartit ne'a readus impreuna iar, asta este inca o poveste. Ca trecutul se incapataneaza sa devina un prezent continuu, asta este de fapt, povestea care trebuie impartasita. Mortii nu se mai pot dezgropa, secretele lor nu se mai pot afla, decat pe jumatate. Si este foarte posibil ca unele dintre ele sa fie indicat sa nu fie aflate vreodata. Pentru binele prezentului de acum. Ce a fost , a fost! Regrete, dureri, lacrimi, toate se vor fi dus, odata cu acceptarea a ceea ce a fost, si nu a mai continuat a fi. Pentru o vreme, doar. Deacum, reintoarcerea la radacini, este ceea ce este. Cu ganduri noi, cu emotii si sperante noi. Cu totii ne'am schimbat in fel de a fi si de a simti, insa radacina ne'a ramas aceeasi, este cea care ne'a tinut sa nu ne pierdem de tot de locul de unde am pornit pe drumul propriei noastre vieți . Mereu ne intoarcem , oricat am fugi si oricat de departe am fi. Pentru ca exista acel ceva, acea legatura, poate cea de sange, poate altceva. Exista oameni pentru care, oricat de dezamagit ai fi fost de ei candva, renunti la mandrie, uiti de dureri si...ierti. Pur si simplu. Pentru ca te'ai batut suficient cu mintea si inima, deopotriva. A venit timpul pentru acel trecut, prezent continuu. Numai amintirile frumoase sa fie pastrate intr'ansul. Ce minune ca aceasta poveste a existat ! ce mirare ca eu sunt parte dintr'ansa!
Comentarii
Trimiteți un comentariu
hallo! iaca viu si cu un blog.k sa pot egzist si eu:)