18 ani de tine, prima mea nascuta!

si eu cred in tine!

afara-i un  ger de crapa pietre
ninsoarea se lasa asteptata de fel
in case-i un cald monoton
pe strazi  numai zgomot si forfota de zor
craciunul se apropie deacum
insa eu nu simt bucuria de altadata
si inima-mi este una de gheata
sufletu-mi este si el un bulgare  de zapada
rostogolit pe patinoarul batran
in oras luminite atarnate stau marturie
ca sarbatoarea sfanta
e pe vine, pe bune
insa eu nu simt bucuria de altadata
mi-e inima rece
mi-e sufletu-nghetat
de atata asteptat
minuni sa se petreaca
in noptile de pana-n craciun
si pe strazi tot pustiu sa fie
si oameni tristi
si fete profil
de vieti neiubite
numai un bazar ce in zadar
cu ale sale lumini incearca
sarbatoarea a salva
mos craciun?!
de chiar existi
te rog, fa ceva
si magia orasului reda cumva
trezeste-n oameni bucuria ta
presare-n fiecare gand si pe chip
numai lumina
si fericire la rand
descreteste fruntile mult prea ingandurate
si anima starea  oamenilor
mos craciun ?!
te rog, fa cumva
si adu-mi in sacu-ti de odinioara
increderea ta!
ca de aste sarbatori 
sa pot rosti din nou
din toti rarunchii:
si eu cred in tine,
mos craciun!