Cand trecutul bate iar la usa demult inchisa !
Asadar, pentru ca suntem in plina perioada de sarbatori, de nebunie, de alergatura, de simtire in plus sau in minus, unii cred ca li se cuvine, frumoasa sintagma " mai darnici, mai buni". In ce iluzie traiesc, amaratii de ei! Nu voi pricepe vreodata cum functioneaza astfel de personaje. Cum cred ei ca totul li se cuvine, ca ei imparatesc lumea, ca ei sunt zei pe pamant. Cum toate mizeriile si comportamentele abjecte de peste ani si ani, in mintea lor diabolica se evapora precum apa dintr'o cana. Este peste puterea mea de intelegere acest rationament al lor. Cam cat de ipocrit, idiot ori naiv sa fii sa crezi ca perioada sarbatorilor pot sterge cu buretele toate ticalosiile din trecut ?! Teoretic, asa se presupune, ca sarbatorile au puterea sa vindece orice rana si iti cern praf magic peste amintiri, dintre cele mai dureroase. In practica insa, in ceea ce ma priveste, mereu de sarbatori, resimt acut, pret de o amintire, durerea si lacrimile varsate ani la rand, in trecut. Au ramas cicatrici inca sensibile la readuceri aminte. Si fac eforturi supraomenesti sa le pot stapani. Inca nu mi'am pierdut mintile de tot, cum tind sa cred ca au facut'o unii. In special this time of the year. De ce cred unii ca pot sa reintre in viata ta, cu bocancii, chiar daca se chinuie sa para sinceri si dezinteresati si grijulii si iubitori si buni ?! De ce oare nu cred o iota din toata aceasta sarada , remuscare sau ce o vrea sa fie ?! De ce nu simt nicio atractie, ci dimpotriva, imi repugna inca, puternic ?! Ce imi lipseste sa simt, sa cred ?! Poate toti acei ani in care am fost persecutata, santajata emotional, manipulata, batjocorita, abuzata psihic, fizic, emotional ?!?! Poate toate acele momente in care in loc de dragoste am primit injurii si batai cu rigla de lemn de 40 de cm ?!?! Sau poate zilele la rand in care eu aveam grija de mama, copil fiind, cand ii era rau, si statea numai in pat, si ramaneam doar eu cu ea acasa, altii avand treburi mai importante de facut prin oras, ramanand noptile pe la prieteni ?!?! Ori poate lunile in care ne purta de grija doar bunul dumnezeu si bietii bunici, dupa puterea lor, unii fuging in lume sa caute mantuirea ?!?! Port adanc scrijelite in inima aceste amintiri, si multe altele, la fel de dureroase si nicio sarbatoare nu are puterea sa le faca uitate ori vindecate. Ca am ales si mi'am impus sa le reprim, pentru a nu ma mai durea intr'atat , cu trecerea anilor, este doar o chestiune de supravietuire. Insa sa ai tupeul sa pretinzi ca perioada aceasta poate sterge si vindeca astfel de rani adanci, asta chiar ca ma depaseste! Ca si cum nimic nu s'ar fi intamplat, ca si cum nu ar fi fost consecinte grave ale faptelor savarsite, ca si cum bunicii si mama nu ar fi murit de inima albastra tocmai in urma acestor gesturi abominabile. Ca si cum totul este o frumoasa poveste de familie, in prag de Craciun. Care familie, prietene?! Cea pe care ai destramat'o tu , cu buna stiinta si in perfecta cunostinta de cauza ?!?! Si ai tupeul sa imi vorbesti de Dumnezeu, de iubire, de suferinta, de ura, de iertare ?!?!?! Tu, tocmai tu , nefericitule ?!?! Si ai pretentia sa uit, sa (te ) iert, sa devin mai darnica si mai buna, doar pentru simplu fapt ca suntem in sezonul asta nebun si lucitor, Lucifer ?!?! Pai, pana acum, nu trebuia sa fim mai darnici si mai buni, sa inteleg ?!?! In restul zilelor din an, ani la rand, nu au mai existat sarbatori, in acceptiunea ta, nu ?! Dupa ce a murit mama, nu a mai existat Craciun, nu ?!?! In ce lume traiesti , ce porti in suflet si in gand, in afara de rautate si manipulari ?! Acum, brusc, te'a lovit spiritul bunatatii, sa mori tu ?!?! Bai baiatule, revino'ti!!! Cum pana azi nu am avut nevoie de cadourile tale, si am fost in stare sa supravietuiesc fara aprobarea ta, tot asa si de azi incolo voi putea sa imi duc existenta fara energia ta in preajma, care ma indispune teribil. Fii pe pace, Dumnezeul meu imi poarta, ne poarta de grija! Si o face cum nu se poate mai bine! Ramai tu cu mantuirea ta, eu sunt un simplu muritor de rand si nu detin magia iertarii si iubirii de tine, asta ii apartine doar Lui, dar ce sa stii tu despre asa lucruri divine ?!?!
Asadar, pentru ca suntem in plina perioada de sarbatori, de nebunie, de alergatura, de simtire in plus sau in minus, unii cred ca li se cuvine, frumoasa sintagma " mai darnici, mai buni". In ce iluzie traiesc, amaratii de ei! Nu voi pricepe vreodata cum functioneaza astfel de personaje. Cum cred ei ca totul li se cuvine, ca ei imparatesc lumea, ca ei sunt zei pe pamant. Cum toate mizeriile si comportamentele abjecte de peste ani si ani, in mintea lor diabolica se evapora precum apa dintr'o cana. Este peste puterea mea de intelegere acest rationament al lor. Cam cat de ipocrit, idiot ori naiv sa fii sa crezi ca perioada sarbatorilor pot sterge cu buretele toate ticalosiile din trecut ?! Teoretic, asa se presupune, ca sarbatorile au puterea sa vindece orice rana si iti cern praf magic peste amintiri, dintre cele mai dureroase. In practica insa, in ceea ce ma priveste, mereu de sarbatori, resimt acut, pret de o amintire, durerea si lacrimile varsate ani la rand, in trecut. Au ramas cicatrici inca sensibile la readuceri aminte. Si fac eforturi supraomenesti sa le pot stapani. Inca nu mi'am pierdut mintile de tot, cum tind sa cred ca au facut'o unii. In special this time of the year. De ce cred unii ca pot sa reintre in viata ta, cu bocancii, chiar daca se chinuie sa para sinceri si dezinteresati si grijulii si iubitori si buni ?! De ce oare nu cred o iota din toata aceasta sarada , remuscare sau ce o vrea sa fie ?! De ce nu simt nicio atractie, ci dimpotriva, imi repugna inca, puternic ?! Ce imi lipseste sa simt, sa cred ?! Poate toti acei ani in care am fost persecutata, santajata emotional, manipulata, batjocorita, abuzata psihic, fizic, emotional ?!?! Poate toate acele momente in care in loc de dragoste am primit injurii si batai cu rigla de lemn de 40 de cm ?!?! Sau poate zilele la rand in care eu aveam grija de mama, copil fiind, cand ii era rau, si statea numai in pat, si ramaneam doar eu cu ea acasa, altii avand treburi mai importante de facut prin oras, ramanand noptile pe la prieteni ?!?! Ori poate lunile in care ne purta de grija doar bunul dumnezeu si bietii bunici, dupa puterea lor, unii fuging in lume sa caute mantuirea ?!?! Port adanc scrijelite in inima aceste amintiri, si multe altele, la fel de dureroase si nicio sarbatoare nu are puterea sa le faca uitate ori vindecate. Ca am ales si mi'am impus sa le reprim, pentru a nu ma mai durea intr'atat , cu trecerea anilor, este doar o chestiune de supravietuire. Insa sa ai tupeul sa pretinzi ca perioada aceasta poate sterge si vindeca astfel de rani adanci, asta chiar ca ma depaseste! Ca si cum nimic nu s'ar fi intamplat, ca si cum nu ar fi fost consecinte grave ale faptelor savarsite, ca si cum bunicii si mama nu ar fi murit de inima albastra tocmai in urma acestor gesturi abominabile. Ca si cum totul este o frumoasa poveste de familie, in prag de Craciun. Care familie, prietene?! Cea pe care ai destramat'o tu , cu buna stiinta si in perfecta cunostinta de cauza ?!?! Si ai tupeul sa imi vorbesti de Dumnezeu, de iubire, de suferinta, de ura, de iertare ?!?!?! Tu, tocmai tu , nefericitule ?!?! Si ai pretentia sa uit, sa (te ) iert, sa devin mai darnica si mai buna, doar pentru simplu fapt ca suntem in sezonul asta nebun si lucitor, Lucifer ?!?! Pai, pana acum, nu trebuia sa fim mai darnici si mai buni, sa inteleg ?!?! In restul zilelor din an, ani la rand, nu au mai existat sarbatori, in acceptiunea ta, nu ?! Dupa ce a murit mama, nu a mai existat Craciun, nu ?!?! In ce lume traiesti , ce porti in suflet si in gand, in afara de rautate si manipulari ?! Acum, brusc, te'a lovit spiritul bunatatii, sa mori tu ?!?! Bai baiatule, revino'ti!!! Cum pana azi nu am avut nevoie de cadourile tale, si am fost in stare sa supravietuiesc fara aprobarea ta, tot asa si de azi incolo voi putea sa imi duc existenta fara energia ta in preajma, care ma indispune teribil. Fii pe pace, Dumnezeul meu imi poarta, ne poarta de grija! Si o face cum nu se poate mai bine! Ramai tu cu mantuirea ta, eu sunt un simplu muritor de rand si nu detin magia iertarii si iubirii de tine, asta ii apartine doar Lui, dar ce sa stii tu despre asa lucruri divine ?!?!
Comentarii
Trimiteți un comentariu
hallo! iaca viu si cu un blog.k sa pot egzist si eu:)