18 ani de tine, prima mea nascuta!

Foaie verde, frunza'n dungă, floricica'i lângă dude!

Imi mentin cu tărie parerea cum ca, odată cu înaintarea în vârstă, nu devii mai înțelept, ci senil, dement. Sau cel putin, unii dintre noi. Ei pot empatiza doar cu grotescul unei grandomanii securiste și atât. Opulența și poleiala este impartasita cu mare fala si zgomot. Cat exista ecou, atat. Apoi, zgomotul parca asurzeste chiar si pe cei mai nenorocosi dintre pământeni. In special pe ei! Si, artificiile se sting la fel de repede cum au luat foc. Puuuuffff! Ramane in urma o dara de gunoi si atat. Gunoi ce mizerabilii ca el, ca prietenul din povestea mea, incearca cu cerul si cu pamantul sa il improaste peste toti si peste toate, dintotdeauna! Este neobosit in strădania sa. Ceea ce eu sunt absolut uimită este cum încă el mai crede in acest tertip, după toate cate s'au petrecut dea lungul timpului. Cu cata inversunare, chiar! Mai nefericitule, eu atat ma rog, sa nu trebuiasca sa chemi dupa mine, in momentu'ti de maxima suferinta, ca fii tu pe pace, iti vei da suflarea in chinuri, la fel ca mamaita. Miseii ca tine, nu merita altceva decat ignoranta, iertarea nu iti este permisa in asta viata, cel putin nu de catre mine...sa nu care cumva sa ai tupeul sa crezi ca daca te'am iertat , am si uitat ceea ce ai facut! Acum, mai mult ca niciodată, sa te rogi sa nu mai dai ochii cu mine, si mai cu seama in prezenta nefericitei cu care iti tragi batranetile. Mizerabilule! Vei da socoteala, fix cand vei fi crezand ca ai imparatit pamantul, nu'mi fac griji.
Mare ti' e grădina, doamne! Cam cât mai ai de gand sa îngădui asa buruieni otravitoare, cam cat ?!?!