Gradina magica!

 O femeie pe care am admirat'o in tacere si cu voce tare, pe care am si cunoscut'o in persoana, o singura data, s'a gandit sa ma surprinda si sa imi daruiasca un bilet doi intr'unul la un specatacol incluziv pentru copiii cu dizabilitati, dar nu numai. 

Asa ca, mi'am calcat pe mandrie si orice teama inchipuita, ne'am gatit si ne'am prezentat la locatia indicata, eu, tati, Vio si Vic. 

De la intrare, ne'au intampinat fete zambitoare si empatice, instruite anume sa depisteze afectiunea, dizabilitatea si distribuirea in gradina. 

Aveam sa aflam de la regizorul piesei de teatru de papusi, desi eu ma informasem deja despre asta, ca este primul teatru care isi adapteaza scena si piesele si sunetul la nevoile speciale ale copiilor cu deficiente de auz, de asemenea fac terapie prin teatru, educatie si disciplina, performanta, in functie de cerinta. Si, au chiar si traducator mimico gestual, simgurul capabil sa traduca si muzica, prin limbajul semnelor, actorii cantand de asemenea, prin limbajul semnelor. 

Desigur, sunt o mana de oameni, care sunt sustinuti doar din donatii si parteneriat cu diverse asociatii nonguvernamentale. 

Aceasta piesa, " inchide ochii ca sa vezi mai bine" este analogia atipicului din viata de zi cu zi, a diferitului, care poate exista doar daca oamenii de langa empatizeaza si dau o sansa, iubirea si increderea in vise, in potentialul fiecarei vietati. 

Dintr'o samanta oarecare iese o floare intarziata de toamna, insa frumoasa.

Dintr'o omida, iese un fluture colorat, absolut superb.

Libelula este readusa la viata de samanta purtata de vant.

Visul este elementul cheie, si increderea in fortele proprii, iubirea de semeni, prietenia.

Cu totii avem locul nostru pe pamant si insemnam ceva pentru cineva. 

Important este sa stim cine suntem si sa fim fericiti cu ce suntem. Sa fim recunoscatori pentru ce suntem. 

Nicio vietate nu este mai prejos decat alta.

Iubirea ne aduce impreuna si ne transforma in cele mai bune versiuni, inabusind orice prejudecata iar echilibrul dintre ce este potrivit mie si nu si tie, se restabileste iar. 

Atmosfera, oamenii, actorii, piesa, cantecul si muzica, care a luat si premiu pentru cea mai buna muzica dintr'un spectacol de teatru pentru copii cu dizabilitati, fiind de altfel si singurul de acest gen, au facut ca iesirea sa merite zaduful indurat de pe drum, in gradina fiind umbra, si bine. Hamacele au fost senzatia, copiii nemaivrand sa plece din ele. Au interactionat cu actorii, i'au imbratisat, i'au aplaudat la scena deschisa. 

Barbate'miu a filmat tot spectacolul si a lacrimat pe ascuns, intr'atat a fost de special, pe cat de simplu, pe atat de intens si coplesitor. A fost realmente impresionat, eu nu mai zic! Ca si eu am plans, tot pe ascuns, insa amandoi ne'am surprins. 

Vreau sa tin acest moment si eveniment ascuns in suflet, sa nu'l impartasesc mai mult decat am facut'o deja. Este primul, insa promit ca nu si ultimul, pe 11 septembrie ne asteapta inca un concert. 

A fost ca o avanpremiera, drumul pana la spectacol a fost pavat cu o gradina- parc cocheta, curata, cu parau artificial de scaldat picioruse, cu tonomat cu fresh natural si cafea, cu cismea cu apa rece: Gradina Icoanei. 

Asa este, tot ce s'a petrecut azi acolo a fost Magic, precum este si asociatia Magic, cea care ofera iubire neconditonata copiilor bolnavi de cancer si sprijin netarmurit familiilor acestora. Bineinteles, unul dintre partenerii nelipsiti la astfel de chemari. 

Iar sunetul a fost adaptat in colaborare cu asociatia Super eroi, Ruxandra fondatoarea ei fiind mama de copil ( si)  cu dizabilitate, si am cunoscut'o personal la un alt eveniment special. 

Batoanele cu cereale si cacao, fara zahar, au fost din partea casei si s'au mancat ca painea calda. 

Printre betoanele din centrul capitalei exista o gradina unde azi s'a petrecut magia, la cel mai inalt nivel de simturi si emotii.

Recunoscatoare Medanei ca s'a gandit ca sunt candidata ideala sa fiu martora unui asemenea eveniment. 

Si da, nu este singura care a trait cu senzatia ca Vio si Vic sunt gemeni, m'a mai intrebat azi o mamica. Asadar, relatia lor si chimia dintre ei poate contrazice genetica, cand vor si nu se cearta mai ceva ca Tom si Jerry. 

Iti multumesc, Doamne, mai vreau! 

Iar prestatia si povestea micutei gimnaste din Ucraina, a fost ciresica de pe tort! Solidaritatea si empatia trec granite iar razboiul nu are forta sa dezbine si sa aboleasca vise si performante. 

DA DOAMNE PACE , DA DOAMNE VERS, DA DOAMNE CANTEC SI ASCULTA RUGA OAMENILOR!